In evoluţia şi viaţa omului fenomenele naturale au avut şi vor avea un rol definitoriu.Ele şi-au lăsat amprenta atât în folclor,în cronici,dar şi în literatura cultă. Cronicarii consemnează în paginile lor influenţa unor fenomene naturale asupra domniilor sau războaielor.Nu de puţine ori cronicarul Grigore Ureche credea în”semne”cu conexiuni benefice(“negura” care a a învăluit tabăra turcească) şi în apariţii cu capacitate de predicţie.(Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan-Vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă).La fel consemna ,într-o relaţie indisolubilă,întâmplări ale domnitorilor marcate de fenomene naturale,cum ar fi:Stolnicul Constantin Cantacuzino,sau în Letopiseţul Bălenilor(apucă Chimir Ianoş de încălecă,şi,grăbindu-l,nu avea încotro mai face,ci dete peste un heleşteu,să treacă,dar,alunecând calul,căzu cu el jos.Turcii încă îl împresurară,şi-l lăiară:). Exemple sunt nenumărate la cronicari,dar fenomenele naturale,ca fatalitate,le regăsim şi în folclorul nostru(vezi:Mioriţa,Meşterul Manole,etc),dar şi în poezia cultă.
Această problemă doresc s-o abordez prin prizma poeziilor a trei poeţi contemporani:Nichita Stănescu,Valeriu Bârgău şi Ion Cristofor.Dacă la autorul volumului Sensul iubirii(1960),Pe câmpul-îngheţat caii mureau câte unul,/în picioare,cu ochii deschişi,de piatră.(Pe câmpul de piatră),fenomenul îngheţului având un rol în soarta acestor animale,pe care Vântul îi răsturna pe rând,la Valeriu Bârgău iarna are influenţă>>>>
_________________________________
Al. Florin Ţene (n. 1942). Poet, critic literar, promotor cultural; eseistică de factură filosofică, hermeneut inspirat si exeget de inspiraţie fenomenologică . Cărţi reprezentative: „Ochi deschis", „Fuga statuilor", „Nucul dintre doua veacuri", – versuri, „Insula viscolului" – roman, „Vă somez, Domnule Doctor!", teatru.Fondator " Liga Scriitorilor Romani "
_________________________________