Horea – lumina moţilor de sub geana Apusenilor

Era într-o zi de sfârşit de februarie a.c.Dimineaţa deschisese ochii mijind a lumină de primăvară.Cinci iubitori de istorie şi literatură s-au întâlnit în faţa statuii lui Horea,de pe strada Horea,din Cluj-Napoca pentru merge, cu un autoturism, în comuna Horea din judeţul Alba, la festivităţile ce marcau 223 de ani de la martiriul lui Horea,Cloşca şi Crişan,conducătorii Răscoalei ţăranilor români din Transilvania(1784-1785).

Roţile autoturismului înfăşurau kilometri după kilometri îndreptându-se  spre Ţara Moţilor.Parbrizul se transformase într-un ecran al unui film  despre  cele cinci ipostaze ale roatei:”Roata Luminii”,”Roata olarului”,”Roata Norocului” şi “Roata Morţii”.Peisajele de pe Valea Arieşului scăldate într-o lumină vioaie ne făceau nouă,celor cinci din autorurism:Vasile B.Gădălin,Sorin Matei,Lazăr Morcan,Ioan Potinteu şi Al.Florin ŢENE,fi de sânge ai acestui ţinut de baladă,sau adoptivi, să înţelegem spiritul de libertate al moţilor.Arieşul curgea tumultos purtând mai departe ,în şoaptele valurilor,veşnicia credinţei strămoşeşti,a luminii şi iubirii de neam şi moşie,dar şi iertarea pentru cele petrecute  sub Roata Morţii,însă nu şi uitarea.

La intrare, comuna Horea ne-a întâmpinat cu Poarta Monumentală sculptată în lemn cu imagini din istoria locului,dar şi cu MONUMENTUL ROATA LUI HOREA, conceput de clujeanul Lazăr Morcan, cu ani în urmă, lângă un izvor care parcă murmura cuvintele”Fie ca niciodată ROATA să nu mai taie drepturile moţilor!”De aici am început să urcăm pe un şleau de tină spre Fericet,pe o distanţă de 4 kilometri.Ajunşi în vârful muntelui parcă ne aflam deasupra lumii.Peisajele inundate de lumină şi ,din loc în loc,pătate de albul imaculat al zăpezii întregeau filmul acestei zile încărcată de simboluri.

Aici,am fost întâmpinaţi de primarul comunei Horea ,Corneliu Olar şi consilierii locali.Cu această ocazie s-a inaugurat  Casa Memorială”Horea” şi monumental martirului conceput de năsăudeanu Nistor Ioan-Radu.Erau momente de parcă  undeva , sus , după o scamă de nor,Horea cânta la fluier balada propriului destin.Era doar o iluzie.Incepuse slujba de parastas şi sfinţirea  Casei memoriale şi a”Crucii Manciului”oficiată de ÎPS Andrei,Arhiepiscop ortodox de Alba Iulia şi un sobor de preoţi din zona munţilor Apuseni.

Desfăşurarea concursurilor de cântece din tulnic şi recitare din lirica legată de

Horea,Cloşca şi Crişan la care au participat elevii şcolilor generale din comunele Horea şi Albac au avut o unanimă apreciere din partea numeroşilor participanţi veniţi din judeţele Bistriţa-Năsăud,Cluj,Alba,Maramureş,etc.Şi acum ne răsună în urechi versurile  poeţilor Ion Mărgineanu,,Al.Florin Ţene şi Vasile B.Gădălin(poezii publicate în revista DOR DE DOR ,redactor şef scriitorul Marin Toma),prin metafora cărora martirii Horea,Cloşca şi Crişan  erau prezenţi la propria  comemorare.

Sub cerul înalt care revărsa o lumină primăvăratică Grupul vocal mixt al Centrului Cultural”Horea”şi taraful”Moţul”din comuna Horea a încins HORILE FERICETULUI în care s-au prins întreaga asistenţă.Alături de noi simţeam suflarea martirilor  venită dinspre  munţii şi văile ce se prinseseră şi ele în horă alături de noi.

Această frumoasă manifestare a fost organizată de Primăria şi Consiliul local Horea,Primăria şi Consiliul local Albac,Consiliul Judeţean Alba,Arhiepiscopia Ortodoxa Alba,Unirea Pres,Societatea Culturală Patriotică AVRAM IANCU din România şi LIGA SCRIITORILOR.

La întoarcere spre Cluj stelele  înlăcrimau pe cer”lacrimi de roată”,iar Arieşul purta  spre vale mesajul de mărturisire ale clopotelor din turlele bisericilor ce anunţau întoarcerea martirilor în inimile noastre.

Al. FLORIN ŢENE

Leave a Comment